Înțelegerea anexării: un ghid pentru contextul juridic și istoric

Anexarea este actul de absorbție legală sau adăugare de teritoriu la o țară sau un stat mai mare. Ea implică extinderea teritoriului, jurisdicția și controlul unei entități politice asupra altui teritoriu. Procesul de anexare poate fi voluntar, ca în cazul unui teritoriu care alege să se alăture unei țări mai mari, sau involuntar, ca în cazul unei țări care preia forțat controlul asupra altui teritoriu.
Anexarea se poate face prin diferite mijloace, cum ar fi tratatele , acorduri sau cucerire militară. Odată ce un teritoriu este anexat, acesta devine parte a țării anexate și este supus legilor, regulamentelor și guvernului acestuia.
Exemplele de anexare includ:
1. Anexarea Hawaii de către Statele Unite în 1898.
2. Anexarea Alsaciei-Lorena de către Germania în 1871.
3. Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.
4. Anexarea Tibetului de către China în 1951.
5. Anexarea Înălțimilor Golan de către Israel în 1981.