Înțelegerea arhitecturii vernaculare: exemple și caracteristici
Vernacular se referă la limba sau dialectul care este vorbit de un anumit grup de oameni, în special unul care nu este limba dominantă a unei regiuni sau țări. De asemenea, se poate referi la obiceiurile și practicile culturale și sociale care sunt specifice unui anumit grup sau comunități.
În contextul arhitecturii, arhitectura vernaculară se referă la clădiri și structuri care sunt proiectate și construite folosind materiale și tehnici locale și care reflectă tradiţiile culturale şi sociale ale zonei în care se găsesc. Arhitectura vernaculară este adesea caracterizată prin simplitatea, funcționalitatea și utilizarea materialelor locale, cum ar fi lemnul, piatra sau noroiul.
Exemple de arhitectură vernaculară pot fi găsite în întreaga lume, de la cabanele din busteni din America de Nord până la cabanele de noroi din Africa. , și de la căsuțele din paie din Anglia până la casele cu stil din Asia de Sud-Est.
Arhitectura vernaculară este adesea contrastată cu arhitectura formală sau clasică, care se caracterizează prin utilizarea planurilor și materialelor standardizate și prin respectarea principiilor și stilurilor de design consacrate. În timp ce arhitectura formală poate fi mai elaborată și ornamentată, arhitectura vernaculară este adesea mai practică și funcțională, reflectând nevoile și resursele comunității locale.
Unele exemple de arhitectură vernaculară includ:
1. Cabane din busteni din America de Nord: Aceste structuri simple, din lemn, au fost construite de primii coloniști folosind materiale disponibile local, cum ar fi bușteni și cherestea.
2. Cabane de noroi din Africa: aceste case tradiționale sunt făcute din noroi și alte materiale locale și sunt adesea modelate pentru a oferi protecție împotriva intemperiilor.
3. Căsuțe din paie din Anglia: aceste case mici, rurale, sunt acoperite cu un strat gros de paie sau stuf, oferind izolație și protecție împotriva intemperiilor.
4. Case cu pilon din Asia de Sud-Est: Aceste structuri ridicate sunt construite pe piloni pentru a proteja împotriva inundațiilor și pentru a oferi un spațiu de locuit mai răcoros în timpul lunilor fierbinți de vară.
5. Clădiri Adobe din sud-vestul american: Aceste structuri sunt realizate dintr-un amestec de noroi, paie și apă și sunt adesea modelate în pereți sau alte elemente arhitecturale.
6. Bisericile din lemn din Europa de Est: Aceste structuri ornamentate din lemn au fost construite de meșteri locali folosind tehnici și materiale tradiționale, cum ar fi lemnul sculptat și detalii decorative complicate.
7. Casele de pădure din Europa medievală: aceste case simple, cu cadru din lemn, erau acoperite cu un amestec de noroi, paie și bălegar, oferind izolare și protecție împotriva intemperiilor.
8. Iurte din Asia Centrală: Aceste corturi portabile, acoperite cu pâslă, au fost folosite de secole de triburile nomade ca locuințe principale.
9. Nave de pământ în sud-vestul american: aceste case moderne și durabile sunt construite folosind materiale locale, cum ar fi anvelopele și conservele, și sunt concepute pentru a fi autosuficiente și eficiente din punct de vedere energetic.
10. Case din cob din Europa și America de Nord: Aceste case ecologice sunt realizate dintr-un amestec de lut, nisip și paie și sunt adesea modelate în forme unice, organice.