Înțelegerea arteritei: cauze, simptome și opțiuni de tratament
Arterita este un tip de inflamație care afectează arterele. Poate provoca deteriorarea mucoasei interioare a arterelor, ducând la îngustarea sau blocarea vaselor de sânge. Acest lucru poate reduce fluxul de sânge către anumite părți ale corpului și poate duce la o serie de simptome și complicații.
Există mai multe tipuri diferite de arterită, fiecare având propriul său set de cauze și factori de risc. Unele forme comune de arterită includ:
Arterita cu celule gigantice: Aceasta este cea mai comună formă de arterită și afectează de obicei adulții în vârstă. Este cauzată de inflamația arterelor mari, cum ar fi arterele temporale, și poate duce la dureri de cap, pierderea vederii și dureri articulare.
Poliarterita nodosă: Aceasta este o formă rară de arterită care afectează mai multe artere în întregul corp. Poate provoca simptome precum febră, oboseală și erupții cutanate, precum și complicații mai grave, cum ar fi insuficiența renală și atacul de cord.
Arterita Takayasu: Aceasta este o formă rară de arterită care afectează aorta și ramurile sale. Poate provoca simptome precum hipertensiune arterială, durere în piept și pierderea vederii.
Granulomatoza eozinofilă cu poliangeită (EGPA): Aceasta este o formă rară de arterită care afectează arterele mici și mijlocii. Poate provoca simptome cum ar fi astmul, sinuzita și erupțiile cutanate, precum și complicații mai grave, cum ar fi insuficiența renală și atacul de cord.
Cauza exactă a arteritei nu este întotdeauna cunoscută, dar se crede că se datorează unei combinații de genetice și factori de mediu. Unii factori potențiali de risc pentru dezvoltarea arteritei includ:
Vârsta: Arterita este mai frecventă la adulții în vârstă.
Sex: Femeile sunt mai susceptibile de a dezvolta arterită cu celule gigantice decât bărbații.
Genetică: Anumite mutații genetice pot crește riscul de a dezvolta arterită.
Infecții: infecții precum deoarece infecțiile virale sau bacteriene pot declanșa un răspuns imunitar care duce la inflamarea arterelor.
Tulburări autoimune: afecțiuni precum artrita reumatoidă, lupusul și sclerodermia pot crește riscul de apariție a arteritei.
Simptomele arteritei pot varia în funcție de tipul specific. și localizarea inflamației. Unele simptome comune includ:
Dureri de cap: arterita cu celule gigantice poate provoca dureri de cap, în special în tâmple sau frunte.
Pierderea vederii: arterita cu celule gigantice poate provoca, de asemenea, pierderea vederii, în special la un ochi.
Dureri articulare: poliartrita nodosă poate provoca dureri articulare și umflare.
Febra: multe forme de arterită pot provoca febră.
Oboseala: EGPA poate provoca oboseală și slăbiciune.
Erupții cutanate: EGPA poate provoca și erupții cutanate.
Diagnosticul arteritei implică de obicei o combinație de examinare fizică, teste de laborator și studii imagistice. Unele teste de diagnostic obișnuite includ:
Teste de sânge: testele de sânge pot fi utilizate pentru a măsura nivelurile diferitelor proteine și markeri inflamatori din sânge.
Studii imagistice: Studiile imagistice, cum ar fi scanările CT sau RMN pot fi utilizate pentru a vizualiza arterele și a detecta orice inflamație. sau îngustare.
Biopsie: în unele cazuri, poate fi efectuată o biopsie pentru a obține o probă de țesut din artera afectată pentru o examinare ulterioară.
Tratamentul arteritei depinde de tipul specific și de severitatea afecțiunii. Unele opțiuni de tratament obișnuite includ: Corticosteroizi: Corticosteroizii sunt utilizați în mod obișnuit pentru a reduce inflamația în arterită. adalimumab poate fi utilizat pentru a viza anumite proteine implicate în răspunsul imunitar.
Plasmafereza: Plasmafereza este un proces care elimină anticorpii din sânge și poate fi utilizat pentru a trata unele forme de arterită.
Chirurgie: în unele cazuri, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru repararea sau înlocuiți arterele deteriorate sau blocate.
Prognosticul pentru arterită variază în funcție de tipul specific și de severitatea afecțiunii. Unele forme de arterită, cum ar fi arterita cu celule gigantice, au un prognostic bun dacă sunt tratate prompt, în timp ce altele, cum ar fi poliarterita nodosă, pot avea un prognostic mai prudent.
Prevenirea arteritei nu este întotdeauna posibilă, dar unii factori de risc pot fi gestionați pentru a reduce probabilitatea dezvoltării afecțiunii. Acestea includ:
Managementul afecțiunilor cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul
Evitarea fumatului și a altor toxine din mediu
Menținerea unei alimentații sănătoase și a unui stil de viață
Respectări regulate la furnizorul de asistență medicală
Arterita este o afecțiune gravă care poate provoca deteriorarea mucoasei interioare a arterelor, ducând la îngustarea sau blocarea vaselor de sânge. Deși cauza exactă nu este întotdeauna cunoscută, se crede că se datorează unei combinații de factori genetici și de mediu. Simptomele pot varia în funcție de tipul specific și de localizarea inflamației, dar pot include dureri de cap, pierderea vederii, dureri articulare, febră și oboseală. Tratamentul implică de obicei corticosteroizi, medicamente imunosupresoare, medicamente biologice, plasmafereză sau intervenții chirurgicale, iar prognosticul variază în funcție de tipul specific și de severitatea afecțiunii. Prevenirea arteritei nu este întotdeauna posibilă, dar unii factori de risc pot fi gestionați pentru a reduce probabilitatea dezvoltării afecțiunii.
Apreciez
Nu apreciez
Raportați o eroare de conținut
Share
