Înțelegerea frontoanelor în arhitectură: tipuri, desene și funcții

În arhitectură, frontonul este spațiul triunghiular dintre două planuri de acoperiș înclinate care se întâlnesc în vârful unei clădiri. Termenul se poate referi și la peretele sau structura care formează acest triunghi. Frontoanele se găsesc adesea pe casele cu acoperișuri înclinate și pot fi folosite în scopuri decorative, cum ar fi adăugarea de lucarne sau alte caracteristici arhitecturale.

În general, un acoperiș în două versiuni este unul care are două laturi înclinate care se întâlnesc la o coamă în mijloc, creând un spațiu triunghiular la fiecare capăt al acoperișului. Frontoanele pot fi fie plate, fie cu vârf, în funcție de designul clădirii.

Clădirile cu frontoane sunt comune în multe stiluri de arhitectură, inclusiv în stil victorian, artizanal și renaștere colonială. Acestea pot adăuga interes vizual unei clădiri și pot oferi spațiu de locuit suplimentar, cum ar fi mansarde sau lucarne, care pot fi accesate prin frontoane.