Înțelegerea mieloftizei: cauze, simptome și opțiuni de tratament
Mieloftiza este o afecțiune a sângelui rară, progresivă și care pune viața în pericol, care afectează măduva osoasă. Se caracterizează prin proliferarea excesivă a globulelor albe imature numite blasturi în măduva osoasă, ceea ce duce la o scădere a producției de globule roșii sănătoase, trombocite și globule albe normale.
Termenul „mieloftiză” provine din limba greacă. cuvintele „myelos”, care înseamnă „măduvă” și „ftizie”, care înseamnă „risipire”. Această tulburare este cunoscută și sub denumirea de leucemie mieloidă cronică (LMC) în faza blastica.
Care sunt simptomele mieloftizei?
Simptomele mieloftizei pot varia în funcție de severitatea tulburării, dar pot include:
Oboseală și slăbiciune
Vânătăi și sângerări ușoare datorate la un număr scăzut de trombocite…Infecții frecvente din cauza numărului scăzut de globule albe…Dureri la nivelul oaselor sau articulațiilor…Splină umflată…Îgălbenirea pielii și a ochilor (icter) din cauza disfuncției hepatice…Scăderea în greutate și pierderea poftei de mâncare…Transpirații nocturne și febră…Ce cauzează mielofetia nu este cunoscută cauza exactă a mielofetizei? dar se crede că este legat de mutațiile genetice care apar în ADN-ul celulelor albe imature din sânge. Aceste mutații pot duce la creșterea necontrolată a celulelor și la acumularea de blasturi în măduva osoasă.
În unele cazuri, mieloftiza poate fi declanșată de expunerea la anumite substanțe chimice sau radioterapie. Este, de asemenea, mai frecventă la persoanele cu antecedente familiale de tulburări de sânge.
Cum este diagnosticată mieloftiza?
Diagnosticul mieloftizii implică de obicei o combinație de examinare fizică, istoric medical și teste de laborator. Aceste teste pot include:
Teste de sânge pentru a măsura nivelurile de globule roșii, trombocite și globule albe din sânge
Biopsia măduvei osoase pentru a examina măduva osoasă pentru a detecta celule anormale
Teste genetice pentru a căuta mutații în ADN-ul celulelor albe imature din sânge
Studii imagistice precum ca raze X sau scanări CT pentru a evalua dimensiunea splinei și a ficatului... Cum se tratează mieloftiza?
Tratamentul pentru mieloftiză implică de obicei o combinație de chimioterapie, radioterapie și, în unele cazuri, transplant de măduvă osoasă. Scopul tratamentului este de a reduce numărul de blasturi din măduva osoasă și de a crește producția de globule roșii, trombocite și globule albe sănătoase din sânge.
Medicamentele chimioterapice care sunt utilizate în mod obișnuit pentru a trata mieloftiza includ:
Imatinib (Gleevec)
Dasatinib (Sprycel). )
Nelarabină (Arranon)
Citarabină (Ara-C)
Metotrexat
6-Mercaptopurină (6-MP)
Radioterapia poate fi utilizată pentru a micșora splina și ficatul umflați, ceea ce poate ajuta la ameliorarea simptomelor precum durerea și dificultăți de respirație.
Transplantul de măduvă osoasă este o procedură în care celulele sănătoase ale măduvei osoase sunt recoltate de la un donator și transplantate în pacient pentru a înlocui măduva osoasă deteriorată. Această procedură este de obicei rezervată pacienților care nu au răspuns la alte tratamente sau care au complicații severe ale tulburării.
Care este prognosticul pentru mieloftiză?
Prognosticul pentru mieloftiză variază în funcție de severitatea tulburării și de răspunsul la tratament. În general, prognosticul este prost pentru pacienții care nu răspund la tratament sau care au complicații severe precum insuficiență hepatică sau infecție. Cu toate acestea, cu un tratament adecvat, unii pacienți pot obține o remisiune pe termen lung și o bună calitate a vieții.
Este important de reținut că mieloftiza este o afecțiune rară și există cercetări limitate privind cauzele și rezultatele tratamentului. Ca urmare, poate fi o provocare să preziceți prognosticul pentru fiecare pacient.
Apreciez
Nu apreciez
Raportați o eroare de conținut
Share
