Înțelegerea preordonării în diferite tradiții religioase
Preordonarea este un termen folosit în teologie pentru a descrie ideea că Dumnezeu a determinat deja sau a predeterminat anumite evenimente sau rezultate înainte ca acestea să apară. Este adesea asociată cu conceptul de providență divină, care susține că Dumnezeu este implicat activ în treburile lumii și le ghidează conform voinței sale.
În teologia creștină, preordonarea este uneori folosită în mod interschimbabil cu termenul „predestinare”, deși există sunt câteva diferențe subtile între cele două concepte. Predestinarea se referă în mod specific la ideea că Dumnezeu a predeterminat soarta indivizilor, fie salvându-i, fie condamnându-i la pedeapsa eternă pe baza credinței sau acțiunilor lor. Preordonarea, pe de altă parte, se poate referi la orice număr de evenimente sau rezultate pe care Dumnezeu le-a determinat deja înainte de a avea loc.
Preordonarea este adesea văzută ca o modalitate de a înțelege relația dintre suveranitatea lui Dumnezeu și liberul arbitru uman. Unii teologi susțin că preordonarea de către Dumnezeu a anumitor evenimente nu înseamnă neapărat că ființele umane nu au liberul arbitru, ci mai degrabă că Dumnezeu folosește alegerile și acțiunile noastre pentru a obține rezultatele dorite. Alții cred că preordonarea implică o viziune mai deterministă a lumii, în care totul este predeterminat de Dumnezeu și ființele umane au puțină sau deloc influență.
În teologia islamică, conceptul de preordonare este cunoscut sub numele de „qadar” (araba: قدر). Se crede că Allah a rânduit deja toate lucrurile, inclusiv acțiunile oamenilor, înainte ca acestea să apară. Totuși, acest lucru nu înseamnă că ființele umane nu au liberul arbitru sau responsabilitatea pentru acțiunile lor. Mai degrabă, este văzută ca o modalitate de a înțelege echilibrul dintre suveranitatea lui Dumnezeu și agenția umană.
În hinduism, conceptul de preordonare este adesea asociat cu ideea de „karma” (sanscrită: कर्म). Conform acestei credințe, fiecare acțiune are consecințe, iar cursul vieții unui individ este modelat de acțiunile sale din trecut și de karma acumulată pe care a câștigat-o. Totuși, acest lucru nu implică neapărat o viziune deterministă a lumii, deoarece efectele karmei pot fi atenuate sau depășite prin practici spirituale și efort de sine.
În budism, conceptul de preordonare este adesea văzut ca o modalitate de a înțelege interconexiunea dintre toate lucrurile. Conform învățăturilor budiste, fiecare acțiune și eveniment este conectată la nenumărate alte acțiuni și evenimente, iar cursul vieții unui individ este modelat de propriile acțiuni și de karma colectivă a universului. Totuși, acest lucru nu implică neapărat o viziune deterministă a lumii, deoarece indivizii sunt văzuți ca având arbitru și capacitatea de a-și modela propriul destin prin gândurile, cuvintele și faptele lor.
În concluzie, preordonarea este un termen folosit în diferite tradiții religioase. pentru a descrie ideea că Dumnezeu sau o putere superioară a determinat deja anumite evenimente sau rezultate înainte ca acestea să se producă. În timp ce specificul acestui concept poate varia între religii, acesta este adesea asociat cu ideea de providență divine și echilibrul dintre suveranitatea lui Dumnezeu și agenția umană.
Apreciez
Nu apreciez
Raportați o eroare de conținut
Share
