Înțelegerea propagandei: tehnici, exemple și identificare
Propagandismul este o formă de comunicare care este folosită pentru a influența atitudinile și convingerile indivizilor față de o anumită cauză, ideologie sau agendă politică. Adesea implică utilizarea de informații părtinitoare sau înșelătoare, apeluri emoționale și repetare pentru a crea impresia sau răspunsul dorit în audiență. Propaganda poate fi găsită în diferite forme de media, cum ar fi reclame, discursuri politice, articole de știri și postări pe rețelele sociale.
2. Care sunt unele tehnici comune folosite în propagandă ?
Unele tehnici comune folosite în propagandă includ:
1. Apeluri emoționale: Folosind emoții precum frica, ura sau dragostea pentru a crea un răspuns puternic în audiență.
2. Repetiție: repetarea unui mesaj sau a unui slogan de mai multe ori pentru a-l face mai memorabil și mai persuasiv.
3. Capul ispășitor: Învinovățirea unui anumit grup sau individ pentru o problemă sau problemă.
4. Efect bandwagon : crearea impresiei că o anumită idee sau cauză este populară sau susținută pe scară largă.
5. Generalități strălucitoare: Folosirea unor cuvinte sau expresii pozitive, încărcate emoțional pentru a crea o imagine pozitivă a unui produs, a unei idei sau a unui candidat.
6. Apariția fricii: Folosirea fricii pentru a convinge publicul să accepte un anumit punct de vedere.
7. False Dileme: Prezentarea doar a două opțiuni ca și cum ar fi singurele posibilități atunci când pot exista alte alternative.
8. Stivuirea cardurilor: Prezentarea selectivă a informațiilor care susțin poziția cuiva, ignorând sau minimizând informațiile care o contrazic.
9. Oameni simpli: a se prezenta ca o persoană obișnuită, cu picioarele pe pământ, pentru a câștiga încrederea și sprijinul publicului.
10. Mărturii: utilizarea susținărilor de la persoane respectate sau influente pentru a promova un produs, o idee sau un candidat.
3. Cum puteți identifica propaganda ?
Pentru a identifica propaganda, căutați aceste caracteristici comune:
1. Apeluri emoționale: propaganda face adesea apel la emoții precum frica, ura sau dragostea pentru a crea un răspuns puternic în audiență.
2. Informații unilaterale: propaganda prezintă adesea doar o latură a unei probleme, ignorând sau minimizând informațiile care o contrazic.
3. Repetiție: Propaganda repetă adesea un mesaj sau un slogan de mai multe ori pentru a-l face mai memorabil și mai persuasiv.
4. Capul ispășitor: propaganda acuză adesea un anumit grup sau individ pentru o problemă sau problemă.
5. Efectul bandwagon: propaganda creează adesea impresia că o anumită idee sau cauză este populară sau susținută pe scară largă.
6. Generalități strălucitoare: Propaganda folosește adesea cuvinte sau expresii pozitive, încărcate emoțional pentru a crea o imagine pozitivă a unui produs, idee sau candidat.
7. Apariția fricii: propaganda folosește adesea frica pentru a convinge publicul să accepte un anumit punct de vedere.
8. False Dileme: Propaganda prezintă adesea doar două opțiuni, ca și cum acestea ar fi singurele posibilități atunci când pot exista alte alternative.
9. Stivuirea cărților: Propaganda prezintă adesea în mod selectiv informații care susțin poziția cuiva, ignorând sau minimizând informațiile care o contrazic.
10. Oameni simpli: Propaganda se înfățișează adesea ca pe o persoană obișnuită, cu picioarele pe pământ, pentru a câștiga încrederea și sprijinul publicului.
11. Mărturii: Propaganda folosește adesea susținerea unor indivizi respectați sau influenți pentru a promova un produs, o idee sau un candidat.
4. Care sunt câteva exemple de propagandă în istorie?
Iată câteva exemple de propagandă în istorie:
1. Sloganul „Arbeit Macht Frei” (Munca te eliberează) al Germaniei naziste, care a fost folosit pentru a convinge evreii și alte grupuri minoritare să lucreze în lagărele de concentrare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
2. Campania „Marele Salt înainte” a Uniunii Sovietice, care a fost folosită pentru a promova ideea de industrializare și colectivizare rapidă sub conducerea lui Stalin.
3. Posterul „Rosie the Riveter” al Statelor Unite, care a fost folosit pentru a încuraja femeile să lucreze în fabrici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
4. Declarațiile ministrului irakian al informațiilor despre existența armelor de distrugere în masă în Irak înainte de invazia condusă de SUA din 2003.
5. Sloganul „Yes We Can” folosit de campania prezidențială a lui Barack Obama în 2008.
6. Sloganul „Make America Great Again” folosit de campania prezidențială a lui Donald Trump în 2016.
7. Campania „Nu” la referendumul din Australia privind căsătoriile între persoane de același sex din 2017, care a folosit apeluri emoționale și țapi ispășitori pentru a convinge alegătorii să respingă propunerea.
8. Campania „Leave” din referendumul din 2016 privind Brexit din Regatul Unit, care a folosit dileme false și stivuirea cărților pentru a convinge alegătorii să părăsească Uniunea Europeană.
9. Reclama „Fearless Girl” pentru State Street Global Advisors, care folosește o fată tânără care stă ferm în fața statuii Charging Bull din cartierul financiar din New York pentru a promova ideea diversității de gen și a egalității în conducerea corporativă.
10. Utilizarea de către mișcarea „Black Lives Matter” a hashtag-urilor și protestelor din rețelele sociale pentru a atrage atenția asupra brutalității poliției și a rasismului sistemic împotriva afro-americanilor.
Apreciez
Nu apreciez
Raportați o eroare de conținut
Share
