Înțelegerea sindromului mielodisplazic: subtipuri, simptome și opțiuni de tratament
Sindromul mielodisplazic (MDS) este un grup de cancere care afectează măduva osoasă și celulele sanguine. Se caracterizează prin creșterea anormală a celulelor sanguine imature în măduva osoasă, care poate duce la anemie, oboseală și un risc crescut de infecție sau sângerare.
Există mai multe subtipuri de SMD, fiecare cu simptome și prognostic diferite. Cel mai frecvent subtip este anemia refractară cu exces de blaști (RAEB), care se caracterizează printr-un număr mare de globule albe imature în sânge. Alte subtipuri includ anemia refractară cu sideroblaste inelate (RARS) și leucemia mielomonocitară cronică (CMMoL).
Cauza exactă a SMD nu este cunoscută, dar se crede că este legată de mutații genetice și de expunerea la anumite substanțe chimice sau radiații. Factorii de risc pentru dezvoltarea SMD includ vârsta (este mai frecventă la adulții în vârstă), expunerea anterioară la chimioterapie sau radioterapie și anumite tulburări genetice.
Opțiunile de tratament pentru SMD depind de subtipul și severitatea bolii. Unii pacienți pot necesita îngrijiri de susținere, cum ar fi transfuzii de sânge sau antibiotice, în timp ce alții pot fi supuși unui transplant de celule stem de măduvă osoasă sau chimioterapie pentru a încerca să obțină o vindecare. Prognosticul pentru SMD variază în funcție de subtip și răspunsul la tratament, dar este în general mai sărac decât pentru alte tipuri de leucemie.
Sindromul mielodisplazic (mielodisplazie) este un grup rar de cancere care afectează măduva osoasă și celulele sanguine. Se caracterizează prin creșterea anormală a celulelor sanguine imature în măduva osoasă, care poate duce la anemie, oboseală și un risc crescut de infecție sau sângerare.
Există mai multe subtipuri de SMD, fiecare cu simptome și prognostic diferite. Cel mai frecvent subtip este anemia refractară cu exces de blaști (RAEB), care se caracterizează printr-un număr mare de globule albe imature în sânge. Alte subtipuri includ anemia refractară cu sideroblaste inelate (RARS) și leucemia mielomonocitară cronică (CMMoL).
Cauza exactă a SMD nu este cunoscută, dar se crede că este legată de mutații genetice și de expunerea la anumite substanțe chimice sau radiații. Factorii de risc pentru dezvoltarea SMD includ vârsta (este mai frecventă la adulții în vârstă), expunerea anterioară la chimioterapie sau radioterapie și anumite tulburări genetice.
Opțiunile de tratament pentru SMD depind de subtipul și severitatea bolii. Unii pacienți pot necesita îngrijiri de susținere, cum ar fi transfuzii de sânge sau antibiotice, în timp ce alții pot fi supuși unui transplant de celule stem de măduvă osoasă sau chimioterapie pentru a încerca să obțină o vindecare. Prognosticul pentru SMD variază în funcție de subtip și răspunsul la tratament, dar este, în general, mai sărac decât pentru alte tipuri de leucemie.
Care sunt simptomele sindromului mielodisplazic (mielodisplazie)?
Simptomele sindromului mielodisplazic (SMD) pot varia în funcție de subtipul și severitatea bolii. Cu toate acestea, unele simptome comune includ:
Anemia: MDS poate provoca un număr scăzut de celule roșii din sânge, ceea ce poate duce la oboseală, slăbiciune și dificultăți de respirație.
Oboseală: MDS poate provoca o senzație generală de oboseală și slăbiciune, ceea ce poate îngreuna. pentru a desfășura activități zilnice.
Risc crescut de infecție: MDS poate provoca un număr scăzut de celule albe din sânge, ceea ce poate crește riscul de infecție.
Vânătăi sau sângerări ușoare: MDS poate provoca un număr scăzut de trombocite, ceea ce poate face mai ușoară vânătăi sau sângerări. sângerare.
Dureri osoase: MDS poate provoca dureri osoase, în special în partea inferioară a spatelui și șolduri.
Scădere în greutate: MDS poate provoca pierderea în greutate din cauza lipsei poftei de mâncare sau a dificultăților de digerare a alimentelor.
Transpirații nocturne: MDS poate provoca transpirații nocturne, care sunt episoade. de transpirație excesivă în timpul somnului.
Febra: MDS poate provoca febră, care este un semn de infecție.
Scăderea poftei de mâncare: MDS poate provoca o pierdere a apetitului, ceea ce poate duce la pierderea în greutate și malnutriție.
Splină mărită: MDS poate provoca o splină mărită. , care poate provoca disconfort abdominal și durere.
Pielea galbenă (icter): MDS poate provoca icter, care este o îngălbenire a pielii și a ochilor din cauza nivelurilor ridicate de bilirubină din sânge.
Alte simptome ale MDS pot include:
Insuficiență medulară: MDS poate provoca insuficiență a măduvei osoase, care poate duce la un număr scăzut de globule roșii, globule albe și trombocite.
Leucemie: Unele subtipuri de MDS pot evolua către leucemie mieloidă acută (AML), care este o formă mai agresivă de cancer. .
Sindromul mielodisplazic (mielodisplazie) este un grup rar de cancere care afectează măduva osoasă și celulele sanguine. Se caracterizează prin creșterea anormală a celulelor sanguine imature în măduva osoasă, care poate duce la anemie, oboseală și un risc crescut de infecție sau sângerare.
Există mai multe subtipuri de SMD, fiecare cu simptome și prognostic diferite. Cel mai frecvent subtip este anemia refractară cu exces de blaști (RAEB), care se caracterizează printr-un număr mare de globule albe imature în sânge. Alte subtipuri includ anemia refractară cu sideroblaste inelate (RARS) și leucemia mielomonocitară cronică (CMMoL).
Cauza exactă a SMD nu este cunoscută, dar se crede că este legată de mutații genetice și de expunerea la anumite substanțe chimice sau radiații. Factorii de risc pentru dezvoltarea SMD includ vârsta (este mai frecventă la adulții în vârstă), expunerea anterioară la chimioterapie sau radioterapie și anumite tulburări genetice.
Opțiunile de tratament pentru SMD depind de subtipul și severitatea bolii. Unii pacienți pot necesita îngrijiri de susținere, cum ar fi transfuzii de sânge sau antibiotice, în timp ce alții pot fi supuși unui transplant de celule stem de măduvă osoasă sau chimioterapie pentru a încerca să obțină o vindecare. Prognosticul pentru SMD variază în funcție de subtip și răspunsul la tratament, dar este în general mai sărac decât pentru alte tipuri de leucemie.
Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea sindromului mielodisplazic (mielodisplazie) ?
Cauza exactă a sindromului mielodisplazic (SMD) nu este cunoscut, dar există mai mulți factori de risc care au fost legați de un risc crescut de a dezvolta boala. Acestea includ:
Vârsta: SMD este mai frecvent la adulții în vârstă, majoritatea cazurilor apar la persoanele cu vârsta peste 60 de ani.
Expunerea anterioară la chimioterapie sau radioterapie: Persoanele care au primit chimioterapie sau radioterapie în trecut pot prezenta un risc crescut de apariție. dezvoltarea MDS.
Anumite tulburări genetice: Anumite tulburări genetice, cum ar fi anemia Fanconi și diskeratoza congenită, pot crește riscul de apariție a SMD.
Expunerea la anumite substanțe chimice: expunerea la anumite substanțe chimice, cum ar fi benzenul, a fost asociată cu un risc crescut de dezvoltare. MDS.
Fumatul: fumatul a fost asociat cu un risc crescut de a dezvolta SMD.
Istoricul familial: antecedentele familiale de MDS sau alte tipuri de cancer de sânge pot crește riscul de a dezvolta boala.
Sindromul mielodisplazic (mielodisplazie) este un grup rar de cancere care afectează măduva osoasă și celulele sanguine. Se caracterizează prin creșterea anormală a celulelor sanguine imature în măduva osoasă, care poate duce la anemie, oboseală și un risc crescut de infecție sau sângerare.
Există mai multe subtipuri de SMD, fiecare cu simptome și prognostic diferite. Cel mai frecvent subtip este anemia refractară cu exces de blaști (RAEB), care se caracterizează printr-un număr mare de globule albe imature în sânge. Alte subtipuri includ anemia refractară cu sideroblaste inelate (RARS) și leucemia mielomonocitară cronică (CMMoL).
Opțiunile de tratament pentru SMD depind de subtipul și severitatea bolii. Unii pacienți pot necesita îngrijiri de susținere, cum ar fi transfuzii de sânge sau antibiotice, în timp ce alții pot fi supuși unui transplant de celule stem de măduvă osoasă sau chimioterapie pentru a încerca să obțină o vindecare. Progn
Apreciez
Nu apreciez
Raportați o eroare de conținut
Share
