Arta șoaptei: înțelegerea puterii vorbirii blânde

Un șoptător este o persoană care șoptește sau vorbește încet, mai ales pentru a nu fi auzit.
Exemplu: „Era șoptitoare, vorbea mereu în tonuri tăcute, ca să nu deranjeze pe nimeni.”
Sinonime: murmurător, șoptesc, vorbește încet, vorbește. în liniște.
Antonime: strigă, țipă, țipă, mai jos.

Șoptătorul se poate referi și la un antrenor de animale care folosește voci și sunete blânde pentru a comunica cu animale, cum ar fi delfinii sau balenele. În acest context, cuvântul este adesea folosit pentru a descrie pe cineva care are o capacitate specială de a se conecta și de a înțelege comportamentul acestor animale.

Exemplu: „Ea era o șoptitoare, capabilă să comunice cu delfinii în propria lor limbă.”

În rezumat , un șoptător este cineva care vorbește încet sau folosește sunete blânde pentru a comunica, fie că este vorba de a evita să fie auzit sau de a intra în legătură cu animalele.