Ce este molaritatea și cum se calculează?
Molaritatea este numărul de moli de substanță dizolvată pe litru de soluție. Este o măsură a concentrației unei soluții și este folosită în mod obișnuit în chimie pentru a exprima puterea unei soluții.
Pentru a calcula molaritatea, trebuie să cunoașteți numărul de moli de substanță dizolvată prezenți într-un anumit volum de soluție. Formula pentru molaritate este:
Molaritatea = numărul de moli de soluție/volum de soluție (în litri)
De exemplu, dacă aveți 1 mol de clorură de sodiu (NaCl) într-un litru de apă, molaritatea soluției ar fi:
Molaritatea = 1 mol NaCl / 1 litru H2O = 1 mol/L
În general, cu cât molaritatea unei soluții este mai mare, cu atât este mai concentrată. Soluțiile cu molarități mari sunt adesea folosite în cercetarea științifică și aplicațiile industriale în care este necesară o concentrație mare a unei anumite substanțe.
Care este diferența dintre molaritate și normalitate?
Molaritatea și normalitatea sunt ambele măsuri ale concentrației unei soluții, dar diferă în definițiile lor și modul în care sunt calculate.
Molaritatea este definită ca numărul de moli de substanță dizolvată pe litru de soluție și se calculează prin împărțirea numărului de moli de substanță dizolvată la volumul de soluție în litri.
Normalitatea, pe de altă parte, este definită ca numărul de greutăți echivalente de substanță dizolvată per litru de soluție și se calculează prin împărțirea numărului de echivalenți de substanță dizolvată la volumul de soluție în litri.
Principala diferență între molaritate și normalitate este că molaritatea măsoară numărul real de moli de substanță dizolvată prezenți într-o soluție, în timp ce normalitatea măsoară numărul de greutăți echivalente de substanță dizolvată prezentă într-o soluție.
De exemplu, o soluție de clorură de sodiu (NaCl) în apă are o molaritate de 1 mol/L, dar are și o normalitate de 1 echivalent/L, deoarece 1 mol de NaCl cântărește 58,4 g și 1 echivalent de NaCl cântărește 58,4 g.
În general, molaritatea este mai frecvent utilizată în cercetarea științifică și în aplicațiile industriale în care numărul exact de moli de dizolvat prezenți într-o soluție este importantă, în timp ce normalitatea este utilizată mai frecvent în chimia analitică și biochimie, unde numărul de greutăți echivalente de substanță dizolvată prezentă într-o soluție este mai relevant.