Cum funcționează ecolocația la animale și la oameni

Ecolocația este un sistem sonar biologic folosit de unele animale, inclusiv lilieci și delfini, pentru a naviga și a localiza obiecte în mediul lor. Implica producerea de sunete de înaltă frecvență, numite apeluri de ecolocație, care sunt emise în mediu și apoi reflectate înapoi către animal de obiectele din mediu. Sunetele reflectate sunt apoi detectate de animal și utilizate pentru a determina locația, dimensiunea, forma și mișcarea obiectelor.
Ecolocația este un proces complex care necesită integrarea mai multor sisteme senzoriale, inclusiv auzul, vederea și sistemul nervos. La lilieci, de exemplu, sistemul de ecolocație presupune producerea de sunete de înaltă frecvență de către corzile vocale, emisia acestor sunete în mediu prin gură sau nas și detectarea sunetelor reflectate de către urechi. Creierul procesează apoi informațiile din sunetele detectate pentru a crea o hartă mentală a mediului și pentru a localiza obiectele în interiorul acestuia.
Echolocația este o trăsătură adaptativă importantă care permite animalelor să navigheze și să vâneze în medii întunecate sau aglomerate, cum ar fi peșteri, păduri sau sub apă. Este, de asemenea, folosit de unii oameni care sunt orbi sau au vedere slabă pentru a naviga în jurul lor.