Exploatare în cariera deschisă: extragerea mineralelor de la suprafața Pământului

Exploatarea în cariera deschisă, cunoscută și sub numele de minerit în aer liber, este un tip de tehnică de exploatare în care mineralele sunt extrase dintr-o groapă de mică adâncime săpată în suprafața pământului. Această metodă este utilizată atunci când zăcămintele minerale sunt situate aproape de suprafață, iar supraîncărcarea (solul și roca care acoperă zăcământul) este relativ subțire.

În mineritul în cariera deschisă, minerii sapă o groapă mare pentru a accesa zăcământul mineral și apoi folosiți mașini grele pentru a îndepărta supraîncărcarea și a extrage mineralele. Groapa rezultată poate avea sute de metri adâncime și câțiva kilometri lățime.

Exploarea mineritului în cariera este adesea folosită pentru zăcămintele de cărbune, aur și cupru, precum și pentru alte minerale care se găsesc în apropierea suprafeței. Este o metodă rentabilă de minerit, deoarece elimină nevoia de tuneluri și suporturi subterane, care pot fi costisitoare de construit și întreținut. Cu toate acestea, exploatarea în cariera poate avea impacturi semnificative asupra mediului, cum ar fi distrugerea habitatului și poluarea apei, dacă nu este gestionată corespunzător.