Istoria și evoluția pivnițelor

O pivniță este o cameră sau un spațiu sub zona de locuit principală a unei case, folosită de obicei pentru depozitare sau alte scopuri. Poate fi amplasat în subsol sau în partea subterană a casei și este adesea accesat printr-o ușă sau o scară de la etajul principal.

În trecut, pivnițele erau adesea folosite ca zone de depozitare pentru alimente și alte articole de uz casnic, precum și pentru vin și alte băuturi. De asemenea, uneori erau folosite ca spații de locuit, cum ar fi servitorii sau membrii familiei care locuiau sub cartierele principale ale familiei. Astăzi, pivnițele sunt încă folosite pentru depozitare și alte scopuri, dar pot fi, de asemenea, finisate și folosite ca spațiu suplimentar de locuit, cum ar fi o sală de sport, un birou sau o cameră de joacă.

Termenul „pivniță” provine din cuvântul latin „cella” care înseamnă „o cameră mică”. A fost folosit în engleză încă din secolul al XIV-lea pentru a se referi la o cameră sau spațiu sub nivelul solului.