Istoria și evoluția Stillhouse: de la depozitarea agricolă la distilerii artizanale

Stillhouse este un termen care își are originea în Statele Unite la sfârșitul secolului al XIX-lea și se referă la o cameră mică, neterminată sau o anexă dintr-o fermă sau fermă care a fost folosită pentru depozitarea recoltelor sau a altor bunuri. Numele „stillhouse” provine probabil de la faptul că aceste structuri erau adesea construite lângă un pârâu sau izvor, iar cuvântul „stillhouse” a fost folosit pentru a descrie un loc în care apa era colectată sau depozitată.

În timpurile moderne, termenul „stillhouse” a fost adoptat de unele distilerii și fabrici de bere artizanale ca o modalitate de a-și descrie pivnițele de îmbătrânire sau unitățile de depozitare. Aceste facilități sunt de obicei concepute pentru a imita condițiile întâlnite într-o încăpere tradițională, cu niveluri de temperatură și umiditate controlate și sunt folosite pentru a îmbătrâni și a depozita băuturi spirtoase sau bere pentru perioade lungi de timp.

În general, termenul „stillhouse” este folosit pentru a descrie un locul unde sunt depozitate mărfurile, în special cele care au legătură cu agricultură sau producția de alimente.