Istoria fascinantă a structurilor vestigiale din corpurile noastre

Structurile vestigiale sunt trăsături sau organe care și-au pierdut funcția inițială prin evoluție, dar rămân prezente în planul corpului unui organism. Aceste structuri pot fi mai mici, mai puțin dezvoltate sau diferite din punct de vedere funcțional de omologii lor ancestrali.

Exemplele de structuri vestigiale includ:

1. Cozisul uman: Oamenii aveau odată cozi, dar în timp, osul cozisului a devenit mai mic și mai puțin funcțional. Acum, este o structură osoasă mică la baza coloanei vertebrale, care nu are coadă vizibilă.
2. Sprâncenele: se crede că sprâncenele noastre sunt rămășițe de blană care acopereau fețele strămoșilor noștri. Ei și-au pierdut funcția inițială, dar încă servesc un scop social prin exprimarea emoțiilor.
3. Molarii de minte: Molarii de minte au fost odată necesari pentru măcinarea și zdrobirea alimentelor, dar odată cu dezvoltarea alimentelor gătite și a fălcilor mai mici, au devenit redundanți și adesea provoacă probleme.
4. Piele de găină: pielea de găină este umflături mici pe piele care se ridică atunci când ești frig sau îți este frică. Sunt o rămășiță vestigială a blănii care i-a acoperit pe strămoșii noștri.
5. Apendice: Apendicele este o structură mică, asemănătoare unei pungi, atașată la intestinul gros. Se crede că este un organ vestigial care a ajutat cândva la digestie, dar acum este considerat neesențial și poate fi îndepărtat în siguranță dacă se inflama sau se infectează.

Aceste exemple ilustrează modul în care schimbările evolutive pot duce la pierderea funcției în anumite părți ale corpului. , lăsând în urmă structuri vestigiale care pot fi încă prezente în planul corpului unui organism.