Moștenirea non-mendeliană: înțelegerea complexității transmiterii trăsăturilor
Moștenirea non-mendeliană se referă la transmiterea trăsăturilor care nu urmează modelele simple prezise de legile eredității lui Gregor Mendel. Aceste legi s-au bazat pe ideea că fiecare trăsătură este controlată de o singură genă și că expresia acelei trăsături este determinată de natura dominantă sau recesivă a acelei gene. Cu toate acestea, multe trăsături nu se potrivesc cu acest model simplu, iar moștenirea lor este mai complexă și influențată de mai multe gene și factori de mediu.
Exemplele de moștenire non-mendeliană includ:
1. Trăsături complexe: trăsături care sunt influențate de mai multe gene și/sau factori de mediu, cum ar fi inteligența, personalitatea și susceptibilitatea la boli.
2. Trăsături poligenice: trăsături care sunt controlate de două sau mai multe gene, fiecare cu un efect mic asupra trăsăturii.
3. Moștenirea epigenetică: Moștenirea tiparelor de expresie a genelor care nu implică modificări ale secvenței ADN în sine, ci mai degrabă ale modului în care sunt exprimate genele.
4. Moștenirea citoplasmatică: moștenirea organitelor citoplasmatice și a altor componente celulare care nu sunt codificate în ADN.
5. Moștenirea culturală: Moștenirea trăsăturilor culturale, cum ar fi limba, obiceiurile și credințele, care sunt transmise prin învățare socială și nu prin genetică.
6. Moștenirea dezvoltării: Moștenirea proceselor și modelelor de dezvoltare care sunt stabilite în timpul dezvoltării embrionare și influențează creșterea și dezvoltarea unui organism.
7. Moștenirea maternă: Moștenirea trăsăturilor care sunt transmise exclusiv prin descendența maternă, cum ar fi ADN-ul mitocondrial și trăsăturile legate de X.
8. Moștenirea paternă: moștenirea trăsăturilor care sunt transmise exclusiv prin descendența paternă, cum ar fi trăsăturile legate de Y.
9. Imprimarea genomică: Moștenirea trăsăturilor care sunt influențate de originea parentală a genei, cu expresii diferite în funcție de faptul dacă gena este moștenită de la mamă sau de la tată.
10. Reprogramarea epigenetică: Moștenirea semnelor epigenetice care sunt șterse în timpul gametogenezei și dezvoltării embrionare, ceea ce duce la o „tază curată” pentru generația următoare.