Tragus: O structură mică, dar critică în ureche

Tragus (în latină: processus tragicus) este o structură cartilaginoasă mică situată în urechea externă. Este situat în fața canalului urechii, ieșind din suprafața paharului (porțiunea vizibilă a urechii). Tragusul servește ca un deflector de sunet și ajută la direcționarea undelor sonore în canalul urechii.

Tragusul este format din cartilaj și este conectat la pielea și osul din jur printr-o rețea de ligamente. Este acoperit cu piele și are atașată o cantitate mică de țesut muscular. Mărimea și forma tragusului poate varia foarte mult de la un individ și este adesea folosit ca o trăsătură distinctivă în identificarea criminalistică.

Tragusul joacă un rol important în funcționarea urechii. Ajută la colectarea undelor sonore și la direcționarea lor în canalul urechii, unde sunt amplificate și transmise timpanului. Apoi, timpanul vibrează, trimițând semnalele sonore către urechea internă și în cele din urmă către creier. Fără tragus, urechea nu ar fi capabilă să colecteze și să transmită undele sonore la fel de eficient, ceea ce duce la afectarea auzului.

Pe lângă rolul său în auz, s-a descoperit că tragusul are și un rol în producerea vorbirii. Studiile au arătat că forma și dimensiunea tragusului pot afecta modul în care sunetele sunt produse și articulate în gură. De exemplu, persoanele cu un tragus mai mare pot produce anumite sunete diferit de cele cu un tragus mai mic.

În general, tragusul este o structură importantă a urechii care joacă un rol critic în producerea auzului și a vorbirii. Forma și locația sa unică îl fac o trăsătură distinctivă care poate fi utilizată în identificarea criminalistică.